luni, 19 septembrie 2011

Hoinar

Hoinar



Hoinar














Hoinar de destui ani,
Acelasi hoinar, plin de iubire si fara bani,
Mereu pe drumuri, mereu in cautare,
Plin de curiozitate, nu am stare.

Patruns de o frica aproape cumplita,
Gasesc frumosul din fiecare fata, dar nu pe cea potrivita,
Si cand am senzatia ca o gasesc,
De nicaieri primesc o palma si... ma trezesc.

Imi reiau drumul spre nicaieri,
Imi mut casa din inima de ieri,
Gasesc repede un loc nou, deja m-am asezat,
O noua poveste, o noua viitoare drama de realizat.

Constient ca nu va fii aleasa,
Ma aventurez spre a-i descoperii adevarata fata,
Incet incet ma cos de ea,
Se descopera fara sa vrea.

Si raman uimit,
Senzatii de mult uitate au revenit,
Nu inteleg ce se intampla,
Ce are special, ce ma-ntarata ?!

Mai trece-o zi, fara sa stiu e ultima...
Adorm, ma trezesc...
Discutam, momentan n-are sens.
Incerc, nu pot sa ma calmez, sa ma regasesc.

Speranta in ateptare,
Putin pana imi revin la a mea stare.
Ma stabilesc cu acte,
Sau hoinar si inimi inghetate ?!

Intrebari cu raspunsuri in ziua de maine,
Nu stiu in ce zi e azi, nici cand va fii "ziua de maine",
Nu mai depinde de mine,
Din vanator de rate am devenit caine...