și-n viitor, deșertu-i rece.

și-n viitor, desertu-i rece.

Trecută de trecut, cu inima în părți,
Te zbați printre idei, te pierzi printre poteci...
Tot crezi că viața-i multă și că secunda-i lungă,
Când tu defapt te minți, ca noaptea să se ducă...

A fost urât atunci, acum crezi că nu-ți pasă,
Zici c-ai fost prea mică... sau că ai fost proastă.
Trecut-au luni destule, că din ianuarie numeri,
Tu tot același gând, același zâmbet putred...

Și ai găsit norocul, la fel și el pe tine,
Cu timpul nu te joci, când tre` să vină, vine!
Mulți iau trenul din mers, atât sunt de calici,
La tine a oprit... ti-e teama ca să urci...

Gândește-ncet, dar bine... nu sta pe ganduri mult,
Traiește în prezent, trecutul e trecut.
Nu-ți mai gasi motive, pe care nu le-nghiți nici tu,
Că mai tarziu e trist, și d-aia apare ridu'...

Se-ntamplă ca în viață, mulți sa nu-și dea seama,
Cât de importantă-i clipa...fug și fug degeaba.
Aștia sunt cei plângânzi, fugind spre bătrânețe,
Că la prezent mâncau trecut... și-n viitor, desertu-i rece.

erai să scapi,

erai să scapi,

După lungi și scurte replici cu locații,
Am reușit să dăm de noi printre toți alții.
Aceeași față de copil, cu zâmbet larg pe ochi,
Eu alandala printre pietre, umblam ca fără scop.

Trecură iar secunde multe, treceau cu orele,
Ți-am indulcit cu mici gogoși, aproape toate vorbele.
Un vânt timid, te face mică, așa cum ești la rădăcini,
Era să scapi în adiere, de nu te luam de mâini.

Trecu o zi, e doișpe ceasul iară,
Era să scapi din nou și somnul să dispară.
Nu am putut să mă mai abțin, parfumu-ți mă cerea,
Ți-am mângâiat ochii obosiți, ți-am sărutat fața.

resuscitați.

resuscitați.

Zâmbet cald, privire-n dubii,
Umeri golași, pașii pe gânduri...
Secunde lungi, ca de-nceput,
Au trecut ore, a părut scurt...

Țigări curgânde, vorbe la fel,
Nevoi uitate, inimi ce gem..
Apropieri tenace, relax în iris,
S-a trecut ora, cerul s-a-nchis.

Drumuri solitare, lumini ce pâlpâie galbui,
S-apropie de doișpe, se vede-n ochii tãi...
Atingeri plănuite atent, ies prost ca de copii,
Ne-am simțit juma' de buze... timide... fluturii...

Doar dus

Doar dus

Da-mi un bilet doar dus, catre trecut,
Am ratat multe ocazii, pentru c-am fost mut.
Sa-mi pot da cate o palma, la fiecare cuvant,
Pe care nu l-am spus, sau l-am inghitit.

Rezultat al vietii, definit de alegeri proaste,
Care atunci pareau perfecte... pe la coate roase.
Vechi hoinar agil, ferice timpuriu,
O mie de masti, ca sa par mai viu.

Curg multe vieti prin vene, in ochi se vad tot timpul,
E fata tabacita, arsa pan’ la filtru...
Pielea ca de sarpe, parca tot mai fina,
Naparlita strat cu strat, decizie si vina.

Gandim in trecut sau viitor, prezentul e absent,
Iar secundele sunt triste, ca mor incet, incet...
Toti cred ca stiu cat inseamna o eternitate,
Insa de prea multe ori, o clipa o strabate.

Asa ca da-mi biletul, sunt grabit de soarta,
O sansa daca am, vreau s-o am pe toata.
Cuvantul n-o sa moara, nici chiar inghitit,
Fiecare clipa, sa se opreasca-n timp.