duminică, 30 octombrie 2011

Carpe diem !

Carpe diem !


Carpe diem !









Iubesc frumosul,
Ma atrage haosul,
Ma incalzeste raza lunii,
Sunt numit frate cu nebunii...

Am ales sa traiesc momentul,
Sa patrund prin iris, sa citesc sufletul,
Sa vad nevoia si sa multumesc,
Sa fiu exact ce altii-si doresc.

E frumos dar in acelasi timp nebunesc,
A devenit izvorul prin care eu traiesc,
La inceput un joc, curiozitate,
In timp perfectionat, responsabilitate.

Vad unde e durere si o alung,
Ideile, gandurile stau sa explodeze, o ascult,
Usor observ ce vrea sa auda, i le spun,
Fericirea se vede in ochii ei, sunt un om mai bun ?!

Acum sunt intr-un moment critic, o simt
Batut la jocul meu, nu mai pot sa mint ?
Inima nu ma mai asculta, e nebuna,
Ridic ochii spre sfatuire, nu mai e luna !

Am ales sa traiesc clipa,
Sa ma hranesc cu fericirea altora,
O data imi placea, sa fiu sarutat,
Alungat, apoi din nou sarutat...

Incep sanu mai fac fata, mi-e greu,
Ma depaseste situatia, ma sufoca timpul,
Incerc sa-mi pastrez deviza,
Caut... sa gasesc macar remiza...

Stiam ca va veni odata sfarsitul,
Totusi e cam devreme, asa de scurt firul ?!
Nu simt ca am ajuns la apogeu,
Nu e nici pe departe ce pot face eu !

O sa urmeze o a doua parte,
Nu sunt sigur dar am o presimtire,
Nu sunt sigur nici daca vreau acum sau maine,
Peste 10 ani... sau sa ma pierd in tine ?!

Pana atunci imi alung gandurile,
"Carpe diem", traiesc momentul,
Ca un drogat, pe aripi de timp ma las purtat,
Refuz sa gandesc, sa calculez... nu mai sunt fals !

Un comentariu:

  1. Ziua de maine nu e garantata!deci ai dreptate-caracteristic stilului tau"prezentul conteaza"B.C!de ceva vreme a devenit si stilul meu...

    RăspundețiȘtergere