liniște cu tine...
probabil ... dar nu cred in coincidențe,
ne-am bagat in seama cu diverse.
gurmand de fel, am continuat,
să văd dacă meriți tot ce am de dat.
m-ai bucurat, nu m-am înșelat,
mereu când ne întâlneam, plecam puțin mirat.
cu fiecare vorbă si cuvânt articulat,
regretam timpul pierdut si cui degeaba l-am dat.
suflet hoinar și mult prea obosit,
uitasem cum să mă las liniștit,
in oglinda ochilor tăi lucea ceva,
comori ascunse, iz de scumpă catifea.
zâmbet larg și cu toți prietenoasă,
cu vorbă dulce dar ochi ce fin înțeapă.
tot acolo, mult in spate, se vad răni,
sentimente trădate, incercări fără urmări.
și-acum te chem din nou
ca să mă împeci,
să mă scufund sau dulce să mă îneci,
și părul tău, parfum de
liniște,
e singurul ce știe să mă vindece.
puțin si totuși mult,
aș vrea să te sărut,
să stau c-am obosit,
doi in răsărit... pitic
mare, pitic mic.
Imi placeeeeee
RăspundețiȘtergere