de timp reintregit

de timp reintregit

aceleasi idei scrise pe limbi diferite,

acelasi dor nebun ce ne joaca si le-aprinde,

secunde de contraziceri transformate in ore,

eu ca argument am viata, tu incapatanari minore.

si le lasam sa-si faca jocul ca altfel ne stau pe cap,

dar la auzul vocilor, toate limbile tac,

vorbim doi, suflet reintregit de timp,

doua bucati ce se-mbina partial perfect.

si spun partial ca nu mai sunt pe dinauntru finisat,

am multe parti lipsa sau gauri ce s-au agravat,

margini ce arata haotic, ca ritm de inima nebuna,

ca asa e cu viata, fiecare durere te curma.

la exterior e invers proportional,

m-am format mai fals si tot mai hilar,

sclipitor, plin de ironie si sarcasm,

asa potolesc ce e inauntru, prin ochi sa nu-i ard.

tu esti pura in gandire si doresti bine oricui,

ai buze inocente... ochi mari, negri si dulci.

poti sa accepti scuze, ierti fara prea mult efort,

si inca 1000 de chestii ce numai eu le stiu ca nu pot.

fara a sti, s-au facut de motive, o mie la numar,

ce ma calmeaza mereu cand iau foc sau ma supar,

si e linistea de care am nevoie, chiar de ne mai tachinam,

ma faci sa zambesc fara sa vreau, sa tac cand vreau sa zbier.