miercuri, 23 ianuarie 2013

Timpuriu



Timpuriu


O ultima dorinta,
Ca poate maine nu-i,
Sa mai dea o data-n mine,
Ochii ei caprui.

Sau verzi, ca cine stie,
Memoria e pustie,
Sau albastri, nu-mi aduc bine aminte,
Cand ii priveam, nu aveam culori in minte.

O ultima dorinta, poate timpurie,
Poate maine chiar o sa fie,
As vea sa o vad doar,
De departe... de pe alt trotuar.

Sa o vad fericita, zambind,
Sa stiu ca i s-a scurs al meu venin,
Vocea din nou ca ii e calda,
Dulce si suava, cum era odata...

Ca a uitat lacrimile curse,
Gustul promisiunilor spuse,
Ca a uitat de mine demult,
Ca nu a uitat cat de dulce sarut.

O greseala ce inca nu o stiu,
A dus-o departe, a adus pustiu,
Un suflet usor ca un fulg jivin,
Ce sta gol si nu mai vrea veodata plin.

Si timpuriu sunt ca-ntotdeauna,
Simt cum viata mai mult ia in loc sa dea,
Poate mi-as chema de-as sti,
Sfarsitul zorilor de zi.

Trist in sinea-mi,
Inca nu-mi vad rostul suflarii,
De ce am dat fericirea uitarii,
De ce doar eu pot sa vad cand plang pestii ?

miercuri, 16 ianuarie 2013

Ploaie de inceput




Ploaie de inceput 

Cam tarziu dar nu iti grabea acuza,
Fara sa-ti spun, uneori mi-ai fost muza,
Si cand toate imi afundau pornirea,
Tu  intindeai a ma scoate mana…
Acum iti spun ca… erai printre singura !

Si multi se tem de subconstient,
Ca nu il pot controla,
Dar cei ca noi sunt constienti,
Ca asta ne e cu adevarat arma.

Se tem ca se gandeasca,
Pur si simplu din senin,
La cum a fost ea sa-l cunoasca,
El poate sa fii gresit din plin.

Eu unul imi aduc aminte clar,
Cum fericita stateai… nu aveai habar,
Cum te lasai mangaiata de ploaie,
Iubeai picatura, zambeai in siroaie…

Primul semn vizibil pentru mine,
Ca am mai gasit pe cineva in multime,
Ca noi sunt putini si imprastiati,
De prostime rusinati.

In seara ce parea terminata,
Am scos o tigara, tu o apa plata,
Ai inceput afara, din colti sa scoti,
N-ai idee cat de simpatica sa fii poti.

Si incet incet cum vorbele-ti curgeau,
Incet incet ei se retrageau,
Dar in locul fetei frumoase si zambinde,
Acum era doar foc spre fete palide.

Jucaria ce trebuie sa fie a ta,
Fiecare are nevoia sa,
Dar la fel ca si mine, nu poti,
Nu renunti la ce ai in sange, din nou ii scoti.

Si da, poate ti-a trecut prin cap,
Ca o sa vina ca si un moment fixat,
Nici eu nu credeam ca de asta o sa scap,
Ca o sa vreau mai mult… dar nu am fost prezent la start.

Cand dau de asa ceva ma cuprinde o teama absurda,
Ca o sa fac ceva s-o alung si n-o s-o mai prind din urma,
Ca un sentiment prea puternic mereu greseste,
Ca nu vreau sa ajung sa fac nimic orbeste.

Nu imi place sa ma stie nimeni nici pe jumate,
Detest sa primesc laude sau sa aud aplauze,
Nu vreau si nu pot sa fiu controlat,
Asta poate e motivul absentei de la start.


Ce e mai placut insa, pentru mine cel putin,
Ca doar tu o sa intelegi cuvintele pentru cine vin,
Si poate nu e ceva ce a meritat asteptarea,
Dar am uitat… imbatranesc… ma lasa memoria.  

altfel pe gura...

altfel pe gura...


Da...aveai dreptate,
Chiar daca o spuneai siret,
Ca ma tineai pe loc,
Ca nu-s cat ma cred de destept...

Ca mai bine pleci
Si ma lasi sa imi iau zborul,
Ca nu suntem sortiti,
Ca nu o sa-ti simt dorul.

Printre putinele lucruri bune,
Ce fara a vrea mi le-ai facut,
Dar o data auzite,
M-au trezit... m-au durut...

Le stiam dar niciodata spuse,
Acum suna altfel pe gura...
Ca partial le am in oase,
Si astea toate spuse-n gluma...

Plecat-ai de nebuna,
Eu nevoit sa te las,
Ma vedeai ca o fapta buna,
Facuta unui las,
Ca o privighetoare, ramasa fara glas...

Am stat si ma tot constrangeau,
Ma puneau la colt si ma linsau,
Adevarurile rostite despre mine,
La fel cei cativa ani degeaba cu tine...

Acum singur, doar eu cu eu-l meu nebun,
Ce ma facea sa vreau mereu mai mult,
Cu greu imi recunosc conditia,
Si mai rau ma cuprinde ambitia.

Nu o sa mai las nimic, zic,
Nimic sa ma tina pe loc,
Nimic nu mai simt,
Nu mai am suflet, am doar scop.

Sa nu te doara vreodata daca ma vezi,
Sa nu te caiesti pentru ce ai zis...
Sa taci si sa asculti, de mine de auzi,
Nu e vina ta... nu stiai ca aia era poarta...

Probabil o sa ma opresc candva,
Cand una din "ea" va merita asta,
O sa le alunge pe toate din mine,
O sa umple golul deschis de tine.

Pana atunci nu stiu cat mai e,
Mi-e greu sufletul si multe planurile,
Dar probabil o sa mai tai din ele,
O data cu leacul inimii mele...

marți, 15 ianuarie 2013

Imagine


Imagine 

Un decor parasit de lumina,
Sarac si plin de diavoli ce suspina,
Un vag ce e descris prea amplu,
In departare se zareste satul...

Cam toate sunt aici acum,
Trecutul ce a renascut din scrum,
Motive ce au crescut impliniri,
Dorinte ce au nascut dezamagiri...

Uite ca acum sa-l vad, eu reusesc,
In stanga sta pierdut, firesc,
Singurul ce mi-a desenat continuu,
A luat ce a vrut si a lasat veninul...

Mandru sta cu capul plecat,
Cand a venit n-a anuntat,
Singurul ce a reusit sa ma prosteasca,
Mereu eu il omor dar el prinde viata.

Si langa el la fel de linistit,
Sta orgoliul, frate mult iubit,
De-a pururea alb si nepatat,
Singurul noaptea... la capat de pat.

Fete misele ce ma tintesc,
Buze ce m-au iubit si poate inca ma iubesc,
Unii ce odata ii credeam frati,
Si ochi ce demult mi-erau uitati.

Sunt multe si imi obosesc ochii,
Prea multe ce nu le vream a reaminti,
Si eu abia puteam atunci, in frau ca sa le tin,
Acum ce o face trebuie sa fie divin.

O silueta frumoasa si plapanda,
Sta-n centru si le tot cuvanta,
Aura ce-i umple de frica,
Niciunul nu vorbeste, niciunul nu se misca.

Prea aproape,
de parca-mi stai pe nas,
Prea departe,
Nu te ajung cu al meu glas.

E vis caci altfel nu-i posibil,
Sa poti astampara un iad sensibil,
Sa stai in mijlocul lui nepasatoare,
Chiar de e vis... el tot ma doare.

Uimit incerc din nou,
Sa vad dincolo de tablou,
Sa-l fac sa-i aud vocea,
Cum fac sa te pot vedea.

In centru te gasesti,
Cum niciodata esti,
Si pe neastepte,
O rama ne desparte...

luni, 14 ianuarie 2013

Uneori


Uneori


Vorbeam de mult timp,
Dar totusi nu ne vazusem,
Ne simteam bine vorbind,
Tacusem si... zambisem...
 
Momentul era cheia,
Zambetul tau cel dulce,
Pacat de el, statea,
Imortalizat si sincer.
 
Cu rusine-n buze,
Caci inca erai mica,
Uneori in doze,
Uram ca-mi esti amica.

Dar timpul merge numai inainte,
Si gravitatia-i la fel pentru toti,
Secunda ne-a gasit plini de cuvinte,
Eu primul pas, cat sa para de la sine.

Nu stiu daca era,
Cum imi imaginasem,
Trecut-au ceva ani,
De cand ma tot gandisem.
 
Uneori ne priveam si-atat,
Nici macar soapte,
Pe mut noi ne vorbeam,
Ti-era frig... era noapte..
 
Acelasi zambet dulce,
Inca il mai pastrezi,
Acum ca-l vad de-aproape,
Simt cum ma-ncalzesti.
 
O chestie mica si firava,
Dar ce ascunde multe,
Dulceata ta ce infioara,
Zambetul ce-ngenunche.
 
Nu stiu daca ce vreau,
E bine sau corect,
Dar e aceeasi frica,
Daca e ea si-o pierd ?
 
Si de cele mai multe ori,
Nu avem ce sa ne vorbim,
Gandim la fel uneori,
Tacem... si ne zambim...




Îndemn


Îndemn


Nu ma mai sunati, nu sunt unul din “ai vostri”,
M-ati fortat pana acum sa stau pe loc, nu ma mai puteti opri,
Am alte principii si un selectiv alandala,
Vedem altfel viata, am ales sa nu traiesc degeaba.

Umblati in turme si va dati dupa tipar,
Va cumparati tot ce e nou dar aruncati bani in zadar,
Vreti sa va aflati in centrul decorului mereu,
Ati si uitat cum e cand ajungi sa ai ceva muncit din greu.

Ma priviti ca nu sunt la fel si incercati sa m-aratati cu degetul,
V-o luati prost cand v-arat ca nu doar ma laud ci chiar va depasesc intelectul.
Sunt cum vreau eu si d-aia ma priviti cu ura in zambet,
Imi iese pentru ca ma doare-n vers de ce voi credeti.

Un alt agramat ce se gaseste sa imi dea lectii de scris,
Un alt cocalar ce vrea sa-mi arate cum sa ma imbrac cu gust,
O alta proasta ce vrea sa imi demonstreze ca nu toate femeile-s la fel,
Inca o poveste de spus la un pahar cu al meu bun prieten.

Stateam amandoi si incercam sa gasim o solutie sau cel putin o explicatie,
De ce toti umbla cum vor altii dar cred ca ei sunt exceptie,
De ce acceptam sa fim calcati in picioare de clasa politica,
De ce mortii lor am ajuns o tara asa de mica…

Cum am ajuns sa credem ca ajutam un copil cu un like,
Ca poti sa primesti ceva fara ca mai intai sa dai,
Cum pe nimeni nu mai intereseaza cultura,
Cum mai nou e “cool” sa iti injuri mama…

Si dupa multe subiecte cu acorduri finale romane,
Ne-am dat seama ca noi nu facem parte din aceasta lume,
Ca nu ai cum sa faci ceva intr-o tara condusa de melteni,
Ca suntem prea putini sa ajunga “decat sa vrei”.

Mai suntem cativa diferiti de curentul contemporan,
Mai sunt si fete virgine la 20 de ani,
Mai sunt oameni carora le place sa citeasca o carte,
Mai suntem cativa ce am ramas in spate.

Cativa ce ajutam fara sa avem vreun scop anume,
Noi ce daruim si fugim de laude,
Acei oameni ce recunosc cand au gresit desi rar,
Cei ce stiu cand sa vorbeasca sau sa taca pentru ca e in zadar.

Si o sa ma descotorisesc de toate aerele branzoase,
De toate limbile ce vor sa para fine dar sunt unsuroase,
De cei ce nu merita nici macar sa le retin numele,
De toti cei ce nu au un scop pe asta lume.

La fel ar trebui sa faceti si voi ce-mi sunteti asemenea,
Nu va mai obligati ca acolo, sa va stea de prost masca,
E timpul sa nu va mai simtiti vinovati de prostia altora,
Sa iesiti din turma si sa va regasiti "casa"…




luni, 7 ianuarie 2013

Promit



Promit


Nu promit pentru ca nu-mi sta in caracter,
Am invatat ca trebuie sa meriti, abia apoi sa ceri,
Si daca meriti, primesti fara a fi cerut,
Dar mereu cand am promis, m-am tinut de cuvant.
Onoarea te caracterizeaza ca om,
Faptele o intretin in vazul tuturor.


Nu-mi cere deci, te rog,
Nu-mi cere sa te mint,
N-o lua ca pe un moft
Dar nu-mi cere sa promit !

De vrei stele, constelatii sau intreaga galaxie,
Te rog sa ceri in alta parte,n-o sa gasesti la mine,
Pernute roz sau sa te astept cu flori,
Iubesc prea mult natura, pentru tine s-o omor.

Cere-mi sa promit, ca-n ce vrei tu ma voi schimba,
Si ai sa vezi cand am plecat, nici nu vei observa,
A cere o promisiune inseamna a obliga,
La toate despartirile, asta mi-a fost cauza.

Vreau sa fiu fericit fara sa-nteleg de ce,
Orice-am sa fac, sa fie din placere,
Cand te tin in brate, sa ma linistesc,
Sa sti cand sa taci, cand sa ma faci sa-ti vorbesc.

Sa aiba cu cine sa-mi concureze ironia,
Sa nu mai fie nevoie sa-mi tin ferita inima,
Sa nu ma plictisesc inca de la salut,
Sa am din nou cu mine, sensul in cuvant.

Daca ma vezi cum sunt si chiar crezi ca ma cunosti,
Ca am coloana vertebrala dar sunt si inimos,
De ce te fortezi sa te iubesc, de ce te minti,
Cand tu vrei doar c-apoi, sa poti ca sa ma schimbi?

Intotdeauna sunt perfect si cel mai finut,
Acelasi cliseu, ca mine ca n-au avut,
Dar tot vine momentul, cand dulce vor sa ma forteze,
Nu luati nimic din ce-i al meu... VA PUP...LA REVEDERE.


Dar promit ca o sa dau de ea,
Si sigur n-o s-o omit,
Cand o sa simt sigur ca merita,
Atunci poate ca o sa promit.


Si am trait prea multe,  pentru varsta mea,
Indeajuns de mult sa spun, ca nu o voi rata.
Si sunt sigur ca atunci, cand ea va fi sosit,
Odata ea ramasa, nu-mi va cere sa promit.

vineri, 4 ianuarie 2013

O parte,

O parte,


De cateva zile, aproape-o saptamana,
Alerg de nebun, n-am parte de odihna,
Aproape ca evit, sa ma mai pun in pat,
Mi-e frica de-al meu gand, mi-e frica de visat...

Totul a-nceput, odata cu-nceputul,
Ea a fost prima ce mi-a violat visul,
La fel cum ea pima mie mi-a fost,
Frigida de odinioara, cea fara de rost...

Si la fel cum, 5 ani au fost mai mult nimic,
Cum am reusit, tot nu imi explic,
In vis se incerca o ampla explicatie,
Fara de rost, la fel c-acea relatie...

As vrea sa ma trezesc
dar in zadar incerc,
Sunt obligat s-ascult,
E timpul sa platesc...

Ce greu trece noaptea,
cand n-o poti controla,
Ce obosit mi-e corpul,
si gandul, de la ea...

A doua zi la fel,
tot pedepsit am fost,
Am vrut sa m-odihnesc
dar tot de prisos...

O alta a mea "iubire",
a ei dezamagire,
A venit nestingherit,
sa-mi spuna ce-am gresit...

Atatea nemultumiri si atatea ganduri,
as fi dorit sa termine dupa primele 3 randuri,
Dar cum dorinta mea, era cea pedepsita,
Ea continua sa certe, tacerea mea silita...

Buimac, dimineata m-am trezit,
mult mai obosit decat am adormit,
Incerc sa imi dau seama, care ii e scopul,
Cum vrea asta pedeapsa sa-si faca folosul...

Putina vreme trece si din nou sunt lovit,
O alta parte-a inimii, in vis mi-a revenit,
Imi spune ca la fel ca mine, ea s-a-mbolnavit,
Ca frica a trecut, ca ne putem iubi...

Si multe... si m-alearga... nu inteleg nimic,
As vrea sa uit de toate, din vis sa ma ridic,
Sper ca a fost ultima din cele fix aproape-o suta,
Trecutul mi-e prezent, suflarea-ngreunata...

Inca un semn pe care o sa-l orbesc,
Aceeasi nepasare si pasul haiducesc,
Scopu-mi nu e clar dar nu mai caut,
Am incetat demult, acum imi culeg lauri.

miercuri, 2 ianuarie 2013

Stau si...



 

Stau si...


Degeaba toata ziua
Apoi parfumat,
Craciun pleaca incoa,
De ce ma scoli din pat ?

Caci nu te-am chemat
Dar la un an tot vii,
Ne bagi in cas-un brad,
Si colinde mii.

Mese bogate si pline de grasimi,
Caldura in casa dar falsa in priviri,
Colinde pe la usi, ce asteapta bani,
25 ce vine, cadouri cat mai mari.

Scopul principal, cu timpul s-a schimbat,
Ca s-a nascut Iisus demult toti au uitat,
Ca pentru noi, singurul a fost trimis,
Pe bunatatea lui noi dam cu ler incins.

La fel acum si eu,
Aproape ca silit,
Strig hou hou hou,
Craciun bine-ai venit.

Ma-mbrac atent si plec,
M-asteapta datoria,
Ma duc sa petrec,
Azi s-a nascut Mesia.

Si ce vad ma dezgusta,
E exact ce nu speram,
Dracu ii serveste,bautura multa,
E cum ma asteptam.

Dar ipocriti cum sunt,
Toti striga merry christmas,
Ciocnesc putin vermut,
Si se rup in dans...

Dracii joaca-n ei,
Pacatul ii indruma,
Rag ca niste lei,
Pe cantece de turma.

La asta se rezuma in mare venirea ta,
Candva iubeam craciunul...cred ca iubeam candva...
Acum o ruga am si inca eu mai sper,
Data viitoare s-aduci te rog, ce trebuie din cer...